Frica de a spune „NU” pare a fi o temă din ce în ce mai constantă în viața noastră de zi cu zi și pare să se întâmple chiar și atunci când este legat de ceva important pentru noi!
Frica de a spune „Nu” este o temă pe care o abordez frecvent cu clienții în cabinet.
Înainte de toate, să stăm puțin să (ne) analizăm:
- ne este tot timpul frică să spunem “nu”, sau doar în anumite situații?
- ori doar anumitor persoane?
- se întâmplă în contexte specifice, repetitive?
- ce ne împiedică să spunem acel “nu” pe care am vrea să îl verbalizăm, dar nu reușim?
Ce înseamnă, pentru noi, să spunem “NU”?
Cuvântul “nu” este asociat, de cele mai multe ori, cu ceva negativ;
cu toate acestea, nu întotdeauna când dorim să spunem “nu” rezultatul va fi unul negativ pentru noi!
Din contră, impactul neputinței de a refuza poate avea o consecință nefavorabilă asupra noastră. Și atunci…de ce nu reușim?
De unde vine această greutate, de a refuza?
Desigur, pot fi mai multe cauze și nici nu putem generaliza motivele, deoarece pentru fiecare persoană în parte este diferit.
De obicei, însă, această tendință vine din impresia că persoana ce nu poate fi refuzată este considerată a fi mai importantă, fapt ce este în strânsă legătură cu stima de sine și cu stilul de comunicare folosit în cea mai mare parte a timpului. La toate acestea se adaugă și experiențele anterioare, care sunt definitorii.
Așadar, ce s-a întâmplat în trecut, în repetate rânduri, de te-a făcut să nu mai poți spune “NU”, chiar și atunci când ți-ai dorit să o faci?
Ce este de făcut și cum se poate depăși acest obstacol?
În primul rând, să îți poți răspunde la întrebările de mai sus. După aceea urmează o analiză amănunțită a nivelului stimei de sine din prezent, a nevoilor pe care le ai, dar și evaluarea stilului de comunicare (asertiv, pasiv-agresiv, agresiv, pasiv) preponderent, în situații specifice sau generale.
Ulterior acestor etape, realizăm împreună un plan de intervenție personalizat și lucrăm pentru a-l implementa în rutina zilnică.
De la începerea acestui proces, prin dedicare și lucru cu propria persoană (mai ales în afara ședințelor de la cabinet), media estimată pentru observarea unor schimbări vizibile este de aprox. 6 săptămâni*
*media de 6 săptămâni este pentru o persoană adultă, ce vine la o întâlnire/săptămână, în condițiile în care acest tip de comportament a fost adoptat constant, timp de cel puțin 3 ani;
acesta fiind tiparul cunoscut de comportament și comunicare, sunt necesare cel puțin 4 întâlniri pentru a putea observa modificări comportamentale notabile, în bine.
Pentru orice întrebări aveți, nu ezitați să mă contactați – 0732866613!
Diana Ristoiu – Psiholog Psihoterapeut
(București, sector 2, zona Obor-Lizeanu)
Articol scris și publicat pe vechiul website, în data de 25 Februarie 2020.
Social media: Facebook și Instagram.